Zeci de mii de copii cu părinții la muncă în străinătate puși pe… lista de rezervă

Conform Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în România existau în 2019 peste 91.000 de copii cu unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate. Acești copii au multiple vulnerabilități cauzate de lipsa părinților, de la participarea la cursurile școlare până la îngrijirea medicală, ocrotire emoțională, etc.

La un an și jumătate de când am lansat în consultare publică ghidul finanțării- (format .zip – pentru descărcare) europene dedicat acestor copii, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță că a selectat doar 37 de proiecte din întreaga țară pentru a fi finanțate cu fonduri europene POCU. Ele însumează un ajutor nerambursabil de 31 milioane euro.

Este insuficient. Este ineficient. Trebuie mărit bugetul pentru acest program. Este necesară și justificată o decizie de supracontractare.

De ce să finanțăm atât de puțin când mai avem pregătite încă alte 120 de proiecte care au obținut punctaje mari și sunt lăsate pe o … lista de rezervă?  Fiecare proiect din această listă de rezervă înseamnă o șansă la educație și la viață decentă pentru câteva sute bune de copii. În total, vorbim de zeci de mii de copii și adolescenți. Locul lor nu este pe o listă de rezervă. Știm că acum nu îi putem ajuta pe toți, nici nu știm dacă în 2021 mai sunt tot 91.000 de copii, statisticile au lipsurile lor… Dar trebuie să facem maxim posibil, nu să finanțăm la minima rezistență.

Când ai proiectele, ai alocările din fonduri europene negociate, nu poate fi atât de greu să exerciți voința politică de a aloca toți banii necesari. Doar îi dăm educației, sursa tuturor problemelor noastre în această țară, așa cum toți recunoaștem și repetăm.

Am coordonat, ca ministru al fondurilor europene, echipa care a pus ”în piață” în august 2019 ghidul acestei finanțări inovatoare pentru educația unei categorii foarte speciale de copii lansând ghidul pentru consultare publică în august 2019. E drept că varianta de atunci propunea un buget de doar 10 milioane euro dar era vorba despre un program-pilot țintit pentru copiii dintr-o singură regiune, regiunea cea mai săracă, depopulată, afectată de migrația forței de muncă: regiunea Nord-Est / nordul Moldovei. Intenția era testarea modelului de intervenție și suport integrat pentru educația și buna integrare social a copiilor români rămași în grija rudelor în timp ce părinții lor lucrează în alte țări UE.

Dacă guvernul PNL a decis, ulterior, lansarea programului pentru întreaga țară, foarte bine! Nevoia e reală, rana e adâncă. Dar extinderea teritoriilor trebuia însoțită și de mărire sumei disponibile. Nu a fost așa. De la o regiune, programul s-a extins la șapte regiuni. De șapte ori. De la 10 milioane de euro, bugetul s-a mărit la 30 milioane. De trei ori. Nu e doar despre matematică, desigur, dar ne dăm seama că nu a fost o bugetare corectă.

Problema e că trec anii (și ce ani, dacă ne uităm la 2020) între scrierea unei propuneri de proiect și începerea implementării unui proiect. În cazul acestor servicii de sprijin pentru copiii cu părinții la muncă în străinătate, vorbim, probabil, de vreo doi ani. Sunt ani care trec din viața acestor copii pe care ne propunem să îi ajutăm, care îi marchează uneori ireversibil, care îi transformă în noi statistici ale abandonului școlar, sărăciei, bolii, migrației.

Trebuie să corectăm greșelile atunci când încă nu e târziu.

După un 2020 catastrofal pentru educație, marcat de eșecul asigurării accesului la școala online, fără niciun proiect nou major lansat, după în an în care care educația a fost o Cenușăreasă abandonată la periferia agendei guvernamentale și în ghetoul finanțărilor, avem o nevoie acută de decizie fermă ÎN FAVOAREA EDUCAȚIEI. 

Putem!

Roxana Mînzatu

Fost ministru al fondurilor europene, fost deputat PSD Brasov

Inițiator al legii 109/2020 privind dotarea elevilor și dascălilor în nevoie cu dispozitive digitale conectate la Internet pentru accesarea școli online.

Câteva detalii despre linia de finanțare POCU Program pilot pentru stimularea participării la educație a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate

Ce activități finanțează?

• Pachete integrate de servicii pentru elevi, care vor cuprinde servicii de suport educațional și servicii psiho-sociale de sprijin;
• Activități pentru stimularea participării la educație și la activitățile de consiliere a copiilor, inclusiv la activități recreative și de socializare. Concret, copiilor le va fi oferit sprijin material: hrană, rechizite, materiale educative;
• Servicii de educație parentală și de consiliere socială pentru reprezentanții copiilor rămași în țară, adică pentru părintele din România în grija cărora se află (dacă un singur părinte este plecat în străinătate) sau pentru persoanele care au în grijă copiii cu unicul părinte plecat în afara țării sau ai celor aflați departe de ambii părinți.

Măsurile se adresează preșcolarilor, elevilor din învățământul primar (6-10 ani), gimnazial (11-14 ani) și din cel secundar superior (14-16 ani), dar și părinților sau tutorilor copiilor rămași în țară.

Cine a putut solicita finanțarea?

• școli publice și private din rețeaua școlară națională, furnizori de servicii de orientare sau consiliere școlară, parteneri sociali din învățământul preuniversitar, instituții de cult și asociații religioase, instituții guvernamentale cu atribuții în domeniul incluziunii sociale, dar și ONG-uri.

Când a fost publicat pentru prima dată ghidul finanțării?

Ghidul finanțării a fost pus în consultare publică în august 2019

Când a fost lansată efectiv sesiunea de primire proiecte?

25 februarie 2020 – termen limită 25 mai 2020.