Chiar dacă nu reprezintă un minister avizator, chiar dacă guvernarea acestuia presupune curajul de a îți eroda imaginea în detrimentul unor acțiuni ferme pentru reforma educației, Ministerul Educației are nevoie de un lider conștient de realitatea școlii românești, un lider care să poată să facă pași concreți spre o educație accesibilă, calitativă și mai bine guvernată. Elevii, părinții și profesorii s-au săturat ca Educația să fie tratată marginal în actul de guvernare, să rămână subfinanțată și în afara oricărei strategii pe termen lung.
În contextul dezbaterilor privind noul program de guvernare, purtate de PNL, USRPLUS și UDMR în acest sfârșit de săptămână, la București, Societatea Academică din România prezintă măsurile privind educația care nu ar trebui să lipsească din viitorul program de guvernare. Echipa SAR a analizat programele de guvernare ale partidelor politice, analiza extinsă a acestora putând fi citită aici.
1. Guvernul, în calitate de autoritate publică centrală investită cu rolul constituțional de a organiza executarea legii și de a executa în concret legea, să adopte o hotărâre privind stabilirea cuantumului minim al burselor ܈școlare, conform art. 84, alin. (1^1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cuantumuri care să fie în valoare de cel puțin:
a. 135 de lei – bursa de merit (10% din salariul minim pe economie);
b. 335 de lei – bursa de performanță (25% din salariul minim pe economie);
c. 405 de lei – bursa de studiu (30% din salariul minim pe economie);
d. 540 de lei – bursa de ajutor social (40% din salariul minim pe economie).
2. Garantarea gratuității pentru transportul elevilor pe toate mijloacele de transport public (inclusiv pe mijloacele de transport județean și interjudețean), pe tot parcursul anului calendaristic.
3. Asigurarea finanțării corespunzătoare a educației și cercetării, prin alocarea a 6% din PIB pentru educație și cel puțin 1% din PIB pentru cercetare începând cu anul 2021, obligație prevăzută de art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011.
4. Instituirea în sarcina autorităților publice locale unor obligații de raportare standard cu privire la resursele pe care le aloca pentru instituțiile de învățământ arondate.
5. Asumarea unei politici ferme privind eliminarea graduală a fenomenelor de tip meditații cu profesorul de la clasă, iar acolo unde nu există un conflict de interese, monitorizarea modului în care se impozitează și raportează aceste activități.
6. Modificarea regulamentului Consiliului Național de Finanțare al Învățământului Preuniversitar, în sensul creșterii numărului de membri și introducerea a două noi categorii: reprezentanți ai elevilor și părinților, precum și ai organizațiilor cu activitate relevantă din societatea civilă pe zona de educație.
7. Transparentizarea activității Ministerului Educației, în sensul permiterii tuturor oganizațiilor interesate să participe la contexte de dezbatere și dialog asupra propunerilor de politică publică în domeniul educației.
8. Creșterea gradului de transparență a unităților de învățământ prin publicarea obligatorie a bugetului și execuției bugetare, într-un format inteligibil de către cetățeni, într-un modul disponibil publicului larg în cadrul Sistemului Informatic Integrat al Învățământului Românesc.
9. Implementarea Legii nr. 109/2020, care prevede obligația explicită a Ministerului Educației și Cercetării de a asigura accesul la echipamente de tip laptop sau tabletă pentru toți elevii și profesorii. Pentru optimizarea procesului educațional în format digital, recomandăm ca tabletele să fie destinate elevilor din învățământul primar, iar elevii din învățământul gimnazial, liceal, dar și profesorii, să beneficieze de laptopuri.
10. Eliminarea fondului școlii din toate unitățile de învățământ preuniversitar, asigurarea serviciilor de pază gratuite în toate școlile din România, prin colaborarea cu autoritățile publice locale.
11. Operaționalizarea proiectului privind funcționarea școlilor-pilot, care să permită pilotarea unor noi modele curriculare inovative, în accord cu nevoile și interesele legitime ale actualei și viitoarelor generații de elevi.
12. Aprobarea, în regim de urgență, a noilor planuri-cadru pentru învățământul liceal și oferirea posibilității liceelor din România să aleagă planul-cadru optim, în funcție de nevoile elevilor din respectiva comunitate, din 3-4 variante puse la dispoziție de Ministerul Educației și Cercetării.
13. O comunicare a Ministerului Educației și Cercetării evidence-based și data-based, fără declarații descoperite de conținut. Interzicerea folosirii instituției guvernamentale pentru promovarea activității politice a ministrului.
14. O politică fermă, guvernamentală, privind zero toleranță la plagiat, atât în mediul academic, cât și în cel preuniversitar, introducerea obligativității publicării, alături de declarația de interese și avere, a tuturor lucrărilor de cercetare menționate în CV-ul demnitarilor, într-un format accesibil.
15. Realizarea unei strategii naționale privind combaterea corupției școlare și promovarea bunei guvernări în educație, printr-un grup de lucru interministerial, având drept coordonate:
a. monitorizarea respectării atribuțiilor administrației publice locale în raport cu unitățile de învățământ preuniversitar;
b. eliminarea fondului școlii/clasei;
c. eliminarea fenomenului industriei meditațiilor;
d. toleranță 0 la darea și luarea de mită în educație;
e. monitorizarea sistemelor de acordare a vizelor de flotant pentru elevi și părinții acestora;
f. licitațiile organizate de autoritățile publice locale pentru echipamente educaționale;
g. transparența unităților de învățământ preuniversitar, dar și a autorităților publice locale, în rezolvarea atribuțiilor ce aparțin de sectorul educational.
Sursa info: www.romaniacurata.ro
