Concret: când vom putea accesa fondurile europene 2021-2027?

Vâzând și întrebările pe care le primesc de la mulți dintre cei cu care mă întâlnesc, citind și eu declarațiile publice confuzante despre zeci de miliarde de euro care vin de peste un an peste români (doar că sunt blocați pe drum) sau ”Fondurile europene 2021-2027 intră în linie dreaptă” (doar că linia dreaptă pare că va fi și lungă), citind și recentul apel, îndreptățit, al organizației PES Activists pentru urgentarea accesului la fondurile europene 2021-2027,

Îmi exprim aici opinia că, la cum au mers lucrurile în ultimii doi ani,  vom mai avea de așteptat încă circa un an pentru a începe să accesăm fondurile europene aferente politicii de coeziune 2021-2027.

Mai repede de a doua jumătate a lui 2022 nu cred că vom vedea linii de finanțare lansate, efectiv, pentru ”publicul larg” în cadrul viitoarelor Programe Operaționale 2021-2027.

E drept, o întârziere a existat la fiecare debut de programare (2007-2013, 2014-2020). Dar ideea era să învățăm din lecțiile trecutului. Nu putem întârzia tocmai acum, când suntem cu toată economia la Camera de Gardă, cu unele sectoare chiar la terapie intensivă…

Viitoarele programe operaționale 2021-2027, din care se vor desprinde liniile de finanțare concrete, care vă interesează, cu ghiduri, reguli de eligibilitate și decontare, criterii de selecție, domenii clar identificate pentru finanțare, sunt în negociere între România – Comisia Europeană de circa 2 ani și jumătate.

Conform informațiilor disponibile azi (30.08.2021) pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (link aici), informații care, am mai spus-o, sunt vechi (ele datează din octombrie 2020, deci aproape UN AN), viitoarele Programe Operaționale 2021-2027 ar fi:

• Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)
• Programul Operațional Transport (POT)
• Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF)
• Programul Operațional Sănătate (POS)
• Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO)
• Programul Operaţional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS)
• 8 Programe Operaţionale Regionale
• Programul Operaţional Tranziție Justă (POTJ) – care va viza doar 6 județe.
• Programul Operațional Asistență Tehnică

E foarte probabil ca părți importante din conținutul acestor documente să nu mai fie deloc actuale și să se modifice. Cauza principală este apariția mecanismului de finanțare pentru reziliență post-pandemică PNRR și mutarea în PNRR a unora dintre domeniile cuprinse inițial în Programele Operaționale.

Dacă am avea drafturile Programelor Operaționale 2021-2027 publicate, cu transparență, la zi, conținutul acesta ar putea indica, în linii foarte generale, direcțiile, domeniile care vor fi susținute financiar din politica de coeziune 2021-2027.

Dar nu beneficiem de această transparență. Și mi se pare o greșeală gravă. Pregătire timpurie, transparență, calendare respectate, predictibilitate. Sunt partide care pentru aceste principii au fost votate și care guvernează. Azi, nu le mai aplică decât selectiv.

Deși negocierile cu Comisia Europeană pe tema viitoarelor Programe 2021-2027 începuseră în 2019, în ultimii doi ani Guvernele succesive au bătut, cumva, pasul pe loc, și din cauza pandemiei, și a întârzierilor în adoptarea legislației europene dar mai ales din cauza disensiunilor și lipsei de viziune în coordonarea fondurilor europene la nivel național.

Deci, da, estimez că pentru încă, probabil, aproape un an urmează tot o perioadă de așteptare.

Tot ce ne putem dori este ca, în acest an în care vom mai aștepta, decidenții României, oricare vor fi aceștia, să reușească, în sfârșit, să lucreze cu coordonat și cu folos:

• să se ocupe de nevoile reale, urgente ale României și să le conecteze la toate sursele de finanțare externă disponibile dar și cu resursele bugetare și împrumuturile (aici este exemplul despre care am scris, investițiile în infrastructura de apă din comunitățile mici)
• să definitiveze conținutul Programelor Operaționale 2021-2027
• să publice conținutul acestora, chiar și în draft/versiuni de lucru: să fie transparenți nu doar despre conținut dar și despre echipele de specialiști care au lucrat efectiv la texte, despre consultarea și folosirea propunerilor de la toți membrii din structurile parteneriale constituite și, sper, real-funcționale pentru fiecare Program Operațional
• să obțină decizia de aprobare a Comisiei Europene pe fiecare P.O. în parte,
• să desemneze (autorizeze) autoritățile de management pentru fiecare Program, conform regulamentelor europene în vigoare (mă interesează mult ca programele operaționale regionale să aibă autorități de management regionale, așa cum am inițiat această reformă, în 2021; oare vor reuși să facă această schimbare?)
• să achiziționeze toate serviciile și asistența tehnică necesae procesului complet de accesare a fondurilor, mai ales cea necesară evaluării proiectelor (important ca acest serviciu să fie pregătit LA TIMP),
• să demareze implementarea Programelor Operaționale, mai ales să elaboreze ghidurile solicitanților și anexele acestora, să le supună consultării publice, să lanseze apelurile, să evalueze și să contracteze proiectele, să le monitorizeze implementarea și să efectueze plățile, etc.
• să continue munca de simplificare a utilizării banilor europeni în paralel cu asigurarea calității și impactului proiectelor finanțate.

În privința fondurilor care vin pentru agricultură și dezvoltare rurală, în susținerea Politicii Agricole Comune a UE, toate statele membre vor vedea o întârziere semnificativă. Actualul PNDR 2014-2020 (Program Național pentru Dezvoltare Rurală) va fi succedat de PNS (Planul Național Strategic) – doar că la acesta nici nu s-a început lucrul. Nu ne putem aștepta la oportunități de finanțare lansate din viitorul PNS mai repede de 2023. Scăderea alocării la nivel UE pentru pilonul dezvoltării rurale, care include și investițiile în infrastructura satelor (în cazul României, am pierdut peste 1,3 miliarde de euro) – se va resimți.

E drept, pe acest domeniu al agriculturii și dezvoltării rurale avem acum o compensare, fondurile Măsurilor de tranziție, care au început, treptat, să fie lansate din această vară. Detalii despre ce finanțări sunt și vor fi disponibile pot fi consultate pe siteul AFIR.

În lipsa altor informații oficiale precise, obiective, dinspre decidenții guvernamentali, aceasta este estimarea mea, pentru cei care au nevoie să își planifice realist, nu fantezist, sursele de finanțare, fie că sunt companii, ONG-uri, autorități sau instituții publice.