Sumele primite de antreprenorii Start-Up Nation braşoveni se apropie de 5 milioane euro

În curând se “va trage linia” dupa Prima ediţie a Programului Start-Up Nation, cea din anul 2017. La finalul lunii septembrie 2018 se încheie perioada de implementare a primei promotii de proiecte, care a fost de un an. Este tot mai evident că programul guvernamental este un succes. Inclusiv numărul mare al doritorilor pentru SUN 2018, aflaţi în aşteptarea celei de-a doua sesiuni, dovedeşte acest fapt, este de părere Roxana Mînzatu, parlamentarul braşovean care a promovat cel mai mult acest program.

Potrivit informaţiilor disponibile la Agenţia pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului Braşov, institutia responsabila la nivel local de acest program, din totalul de contracte de finanţare care au fost semnate, au fost depuse 254 de cereri pentru plata / decontare, din care au fost făcute plăţi pentru 126, în valoare de 20.708.620,82 lei. La nivelul întregii ţări au fost aprobate 8444 proiecte şi efectuate plăţi / deconturi pentru mai bine de 6500 dintre ele.

„Guvernul României a pus in practică, în ciuda tuturor criticilor şi rezervelor, opţiunea curajoasă de a susţine din bani publici crearea de, până la urmă, zeci de mii de noi mici afaceri româneşti. Start-Up Nation este instrumentul prin care statul susţine, anual între 2017 şi 2020, câteva generaţii de antreprenori creativi care, până acum, au fost opriţi de la a se lansa pe piaţă din lipsa capitalului de pornire. De la oportunitatea de a accesa aceşti 44.000 euro de la statul roman şi până la lansarea efectiva a afacerii cu ajutorul celor achiziţionate din fonduri este un drum de parcurs, care depinde mai ales de antreprenor şi de consultant, nu doar de instituţiile care acordă banii sau băncile care sunt şi ele implicare. Diferenţa o face informarea completă, corectă a antreprenorilor şi consultanţilor acestora, atenţia pe care ei o acordă regulilor programului. Știm, au fost situaţii în care aplicanţii nu au ştiut exact ce au de făcut atunci când au solicitat cei 44.000 de euro”, declară Roxana Mînzatu.

Din fericire, majoritatea au înţeles bine care sunt condiţiile şi le-au urmat cu rigoare. Au fost şi probleme ce au ţinut de administrarea programului, rezolvate acum. Implicarea băncilor si a fondurilor de garantare si contragarantare a fost necesară pentru unii din beneficiari, si aici au fost necesare îmbunătăţiri ale modului şi timpilor de aprobare a dosarelor.
„Chiar daca e vară si perioada de concedii, îi îndemn pe cei care sunt deja beneficiari câştigători ai SUN 2017 şi care mai au de accesat banii, să finalizeze cu atentie dosarele de decont, să solicite cu încredere consilierea functionarilor din Agentie si sa ceară banii neaccesati cat mai rapid. Fondurile sunt virate la Agentiile regionale. Este la fel de important ca antreprenorii sa nu lase pe ultima suta de metri depunerea dosarelor, ci sa mearga din timp”, crede deputatul.

În acest moment, Agenţiile pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului din teritoriu au o schemă de personal putin mai mare decât în 2017 şi care se poate apuca de treabă cu noua ediţie, care va fi demarată din toamnă. Pentru acest lucru este nevoie ca tot ce presupune ediţia din 2017 să fie închis, în sensul depunerii documentelor şi decontărilor care ţin de primul an de funcţionare, .

„Avantajele, pentru ediţia 2018, sunt nu doar că personalul Agentiilor are o experienţă mai mare cu programul, dar şi că procedurile vor fi îmbunătăţite, pe baza lecţiilor învăţate din prima sesiune. E nevoie chiar de un sistem de training al beneficiarilor şi, mai ales, a consultanţilor pentru că experienţa anului 2017 arată că există un grad de neatenţie a unora dintre consultanţi mai accentuat decât în cazul altor programe de finanţare. Se lucreaza pentru ca programul să devină tot mai facil în accesare şi derulare dar asta trebuie dublat de o asumare şi mai clară a răspunderii din partea beneficiarilor faţă de condiţiile şi termenele pe care le-au acceptat pentru a primi fondurile.”, consideră parlamentarul

Din cele 435 de proiecte braşovene pentru care a fost semnat acordul de finanţare, 44 de firme sunt din domeniul IT. 65 sunt din industria alimentară, 35 desfăşoară activităţi în legătură cu sănătatea umană, iar restul sunt în domeniile producţiei sau serviciilor.