Social Media

Blog

Azi s-a publicat Regulamentul UE 241 privind PNRR. Mai avem 71 de zile să trimitem Planul la Bruxelles

Publicat

pe

Este oficial. Astazi, 18 februarie 2021, s-a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Regulamentul 241 referitor la Mecanismul de redresare și reziliență.

Regulamentul acesta este legislația europeană așeptată pentru ca discuțiile despre sutele de miliarde necesare resetării economiei UE, lansate în iunie 2020, să înceapă să intre în zona concretului.

Astfel, de mâine, Regulamentul 241 intră în vigoare iar statele membre UE pot începe trimiterea oficială a Planul lor Național de Redresare și Reziliență PNRR în baza cărora pot începe să primească fondurile agreate.

Termenul de trimitere a Planurilor este de 30 aprilie 2021. De regulă, spune regulamentul. Mă aștept că vor fi excepții.

În cazul României, mecanismul de redresare și reziliență înseamnă posibile resurse financiare de circa 30 miliarde euro, din care circa 16 miliarde euro sunt granturi / fonduri nerambursabile iar 14 miliarde euro sunt împrumuturi care vor fi rambursate, în timp, de România.

Banii se pot obține în baza Planului Național de Redresare și Reziliență care va conține investiții și reforme pe șase domenii principale identificate la nivel european.

Ulterior primirii PNRR, urmează alte circa 3 luni pentru evaluare și aprobare de către Comisia Europeană și Consiliu, acesta din urmă aprobând PNRR prin vot cu majoritate calificată.

Astfel, dacă România reușește să trimită PNRR final până la termenul limită de 30 aprilie, se poate aștepta ca PNRR să fie aprobat, cel mai devreme, în august 2021.

Ulterior, și după aprobarea, inclusiv în România, a legii privind resursele proprii ale C.E., țara noastră poate solicita și primi avansul de 13% din componenta de ajutor nerambursabil dar și de 13% din componenta de împrumut.

Deci, pentru 2021 ne putem aștepta ca din PNRR să beneficiem de acest avans de 13%. Nu știu dacă e realist să estimăm că  mai intră alți bani din PNRR anul acesta.

Câteva elemente interesante din Regulamentul 241:

  • În anexa 1 avem formulele de calcul privind modul cum s-a ajuns la această sumă pentru România și pentru fiecare stat membru.
  • FOARTE IMPORTANT. CRITIC PENTRU ROMÂNIA: Până în 31 decembrie 2022, România trebuie să aibă licitații încheiate cu contracte de achiziție publică semnate pentru 70 % din sprijinul financiar nerambursabil de 16 miliarde de euro! Deci peste 11 miliarde de euro…. Aici este cheia reușitei – ca proiectele propuse de România pentru partea de granturi să fie suficient de mature și bine pregătite ca să ajungă, într-un an și jumătate, la minim licitație finalizată cu contract semnat pentru obiectul proiectului (contract/ contracte de lucrări, servicii, furnizare bunuri). Bineînțeles că unele proiecte pot implica și formule juridice de angajare cheltuieli. Am scris despre soluții aici.
  • Diferența de 30% din cele 16 miliarde de euro trebuie angajată juridic și ea între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2023.
  • Până la 31 decembrie 2021, statele membre pot cere o prefinanțare de 13%
  • Pentru plăți, Comisia va verifica jaloanele (realizări calitative) și țintele (realizări cantitative) indicate de fiecare stat membru în planurile de redresare și reziliență aprobate
  • Minim 37% din valoarea PNRR trebuie consumat pentru proiecte și reforme de protejare a climei și minim 20% din valoarea PNRR trebuie consumat pentru proiecte dedicate digitalizării.

În opinia mea, e important ca în România să nu privim obligativitatea de a face investiții în climă (minim 37%) și tranziție digitală (minim 20%) ca pe o constrângere de a elimina alte domenii de la finanțare! Dimpotrivă, este o oportunitate de a investi inteligent în domeniile în care România are lipsuri. SMART & GREEN, se poate… de la școli, spitale, la utilități publice sau antreprenoriat.

Eu cred că educația și sănătatea (nu vă supărați, domnule premier Cîțu), trebuie să fie mega-prioritățile României în PNRR. Dincolo de bătălia pentru obținerea de fonduri pentru infrastructura rutieră. Dar să ne asigurăm că integrăm la modul cel mai inovator, curajos, concret, protejarea mediului și digitalizarea, în fiecare proiect pe care îl propunem. Nu pretind că asta ar fi simplu.

În sensul acesta, mă gândesc la un exemplu concret și apropiat de mine, la care am lucrat și eu în ultimii 3 ani: spitalul regional Brașov, un proiect destul de matur pentru un spital nou, care sper că va fi finanțat în PNRR. În 15 iunie 2020 eram primul om politic care propuneam această soluție de finanțare, așa cum reiese din întrebarea 10756A pe care am adresat-o, în calitate de deputat PSD Brașov, ministrului de atunci al fondurilor europene, Marcel Boloș.  Desigur, așa cum vedeți, răspunsul de atunci de la ministerul fondurilor europene nu a fost deloc încurajator. Între timp guvernanții de dreapta s-au prins, forțați și electoral, că da, asta era soluția.

Spitalele poate, aparent, nu au legătură cu clima sau digitalizarea și nu ajută la atingerea țintelor de 37% / 20% dar, în fapt, un astfel de obiectiv poate fi proiectat așa încât să fie exemplar, inovativ, prin tehnologiile și funcțiunile sale, atât pentru protejarea climei cât și pentru digitalizare. Iar consorțiul angajat de BERD pentru elaborarea documentației tehnice pentru spitalul de la Brașov sigur înțelege această șansă.

În ce stadiu este România cu PNRR?

Suntem în … brainstorming național. Ca să îl citez pe actualul ministru de resort, Cristian Ghinea.

La final de 2020, guvernul PNL a prezentat o variantă a PNRR, intens criticată în România și, se pare, și la Bruxelles. În opinia mea, cea mai mare eroare a fost secretomania elaborării documentului, lipsa oricărei tentative de consultare pe document. Între timp, Comisia Europeană a cerut explicit ca în fiecare stat membru acest PNRR să aibă largi consultări publice la bază.

Draful lansat cu mare pompă de PNL și președintele Iohannis în campania electorală pentru alegerile parlamentare a fost intens atacat și criticat de USR-PLUS partid care, acum, guvernează și el alături de PNL, și care gestionează chiar ministerul de resort.

Acum, noul guvern PNL-USR-PLUS-UDMR reface planul doar că nu e foarte clar ce va păstra din vechiul plan și ce introduce nou.

Totul este ”în discuție”, este despre ”idei și propuneri”, informații despre posibile teme care vor fi finanțate răzbat din când în când în spațiul public.

Astăzi, de exemplu,  ministrul Ghinea anunță într-un interviu prima propunere mai specifică pentru PNRR, aceea de a face un program de împăduriri cu 1 miliard de euro din cei 16 miliarde de euro nerambursabili (bănuiesc, nu cred că acest miliard îl va cheltui de la împrumuturi). Dacă avem clarificat cine va solicita finanțarea, are terenurile identificate, documentațiile tehnice pregătite… asta nu știm. O altă idee pe care am auzit-o la consultările ținute de MIPE cu diverse structuri asociative  a fost crearea unui Fond de reziliență pentru autoritățile locale. Cei care vor să trimită propuneri de reforme și investiții au la dispoziție un formular pe siteul MIPE.

Cam acesta e nivelul informației despre PNRR, acum. Nu avem un draft la zi pe care să putem urmări evoluția dezbaterilor pe temă.

Cert e că acest brainstorming național trebuie să se transforme într-un document coerent, viabil, oficial, până în 30 aprilie 2021. 

Mai mult, reformele trebuie să fie clar și realist planificate și investițiile suficient de avansate/mature ca să poată să se încadreze în calendarul extrem de strâns impus de la Bruxelles pentru atragerea fondurilor. Atât investițiile cât și reformele trebuie finalizate până în 31 decembrie 2026.

Fiecare tranșă de bani pe care România o va primi de la Comisia Europene (sunt permise două cereri de plată pe an) poate intra în bugetul țării numai după verificarea stadiului realizării ”jaloanelor și țintelor”.

În concluzie, România, mai avem 71 de zile.

Putem fi smart & green și totuși să țintim nevoile mari ale României, cum sunt educația și sănătatea.

 

Aceste sume nu trebuie confundate cu alocările din Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, sume care fac parte din bugetul multianual 2021-2027 și pentru care elaborarea Acordului de Parteneriat și a programelor operaționale e încă în derulare, negocierea programelor între România și Uniunea Europeană este încă în derulare.

Sursa foto aici.

Continuare

Camera Deputaților

Calendar articole

aprilie 2021
L Ma Mi J V S D
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Articole de interes