Stimate Domnule Ministru,
Vă scriu aceste rânduri la predarea mandatului de ministru al Fondurilor Europene în România. Atașat vă rog să găsiți un raport sumar al rezultatelor obținute de echipa Ministerului Fondurilor Europene împreuna cu beneficiarii, în mandatele miniștrilor PSD din perioada 2017 – octombrie 2019. În raport sunt punctate și procesele aflate în derulare la această dată.
Guvernul PSD-ALDE a preluat, în 1 ianuarie 2017, o Românie cu 100 milioane euro cerute la rambursare Comisiei Europene, fără autorități de management acreditate si, deci, fără posibilitatea de a rambursa bani de la C.E. După 2 ani și 10 luni, Guvernului PNL o Românie cu aproape 10 miliarde Euro fonduri europene rambursate. Aceste miliarde înseamnă peste 32 % rata absorbției FESI dar și a șaptea sumă absolută, ca stat, contribuție la absorbția generală la nivelul UE. Deși rămâne o muncă susținută de făcut în continuare, zi de zi, progresele în acești 2 ani și 10 luni sunt de remarcat.
Mai mult, avem asigurat un flux de plăți care asigură atingerea de către România a unei rate de absorbție FESI de 35% la 31 decembrie 2019 (557 milioane euro este suma estimată a fi rambursată, aferentă aplicațiilor de plată transmise în lunile noiembrie – decembrie 2019, aceste două luni de final de an fiind, de la aderarea României la UE, lunile în care, tradițional, se declară mare parte din cheltuielile care generează absorbție).
Guvernul PSD-ALDE a preluat în ianuarie 2017 o Românie cu rata de contractare de 5% și, după 2 ani și 10 luni, lasă PNL o Românie cu aproape 7200 de proiecte avand contract de finanțare semnat, însemnând 93,5% rata de contractare.
Până astăzi, România nu a dezangajat niciun euro din actualul exercițiu. Subliniez de asemenea: pentru Programele operaționale coordonate de Ministerul pe care îl preluați, ținta de dezangajare pentru 2019 este, astăzi, acoperită cu declarații de cheltuieli transmise și sume aflate „în casă”.
Având în vedere performanța pe care România a demonstrat-o în acești 2 ani și 10 luni dar și faptul că mai avem la dispoziție 4 ani și 2 luni pentru a absorbi fondurile disponibile pentru exercițiul 2014-2020, sunt convinsă că putem asuma absorbția 100% a banilor europeni, la finalul perioadei n+3.
Domnule Ministru,
Permiteți-mi să punctez în această scrisoare câteva elemente legate de perioada mandatului meu – iunie – noiembrie 2019, 4 luni de mandat plin și aproape o lună de interimat.
Mi-am dorit să sprijin în mod special digitalizarea și sănătatea. Este un mandat în care am semnat contracte de finanțare de peste 200 milioane euro vizând digitalizarea administrației și a educației (de exemplu, Sistemul integrat de management al școlarității sau Biblioteca Virtuală) și serviciile publice electronice (informatizarea eliberării actelor de identitate sau a drepturilor sociale pentru persoanele cu dizabilități) (POC), am accelerat masiv plățile în cadrul POCU, am primit aprobarea Comisiei Europene pentru proiectul podului de la Brăila, am transmis aplicația pentru fonduri POIM pentru autostrada Sibiu – Pitești (loturile 1, 4 și 5) precum și pentru spitalul regional Iași, am evitat, încă din octombrie 2019, prin sumele declarate și aflate deja în ”casă” dezangajarea pe programele gestionate de MFE.
În acest interval, printre obiectivele și rezultatele mele ca ministru, cu sprijinul echipei Ministerului Fondurilor Europene, aș menționa:
- Simplificare și debirocratizare – procesul relansat pentru simplificarea utilizării fondurilor UE a presupus, ca prim pas, consultarea tuturor actorilor implicați și centralizarea propunerilor lor de simplificare. Așa cum știți, aceste informații au fost culese inclusiv de la agențiile pentru dezvoltare regională. Este un proces lansat împreună cu DG Regio – Comisia Europeană. Veți regăsi în raport măsurile de simplificare identificate. Am dialogat cu Autoritatea de Audit pe tema acestui proces încă de la lansarea sa iar astăzi AA are în analiză pachetul de măsuri concrete propuse.
- Accelerare plăți, reducere întârzieri – Măsuri de monitorizare săptămânală a valorii plăților către beneficiari, a sumelor declarate și a celor solicitate și rambursate de către Comisia Europeană. Am introdus acest sistem de raportare săptămânală în cadrul Colegiului Ministerului prin care Autoritățile de Management urmăresc și prezintă conducerii ministerului, conform unui sistem de indicatori, progresele obținute pe fiecare Program, în fiecare săptămână raportat la țintele propuse (ținta de dezangajare precum și ținta anuală de absorbție stabilită prin Memorandum). Rapoartele săptămânale includ și monitorizarea timpilor consumați în evaluarea, selecția, contractarea, procesarea cererilor de plată, rambursare, acte adiționale. Scopul: reducerea și eliminarea întârzierilor în procesarea plăților către beneficiari. În același sens, am invitat la ședințele săptămânale de colegiu și reprezentanții AM POR și AM POCA, sistem care a funcționat parțial și a facilitat comunicarea și transmiterea informațiilor dinspre și înspre aceste Autorități de Management în timp aproape real.
- Recuperarea întârzierilor la pregătirea și aprobarea proiectelor de apă și apă uzată finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare – A fost negociat și obținut acordul din partea Comisiei pentru aplicarea unei rate forfetare de 6% la veniturile nete obținute din proiectele de apă / apă uzată, ceea ce a permis aducerea în fază finală (contracte pregătite pentru semnare și/ sau transmitere la Comisia Europeană pentru aprobare) pentru 10 proiecte însumând 2,33 miliarde euro. Însă, fără un ministru al mediului, situație în care ne aflăm din data de 30.08.2019, acestea nu au putut fi semnate. Consider, astfel, ca prioritatea zero a noului Guvern și, implicit a Dumneavoastră, în calitate de ministru al Fondurilor Europene, trebuie să fie această avizare, semnare și transmitere către C.E a proiectelor de apă, apă uzată care însumează ca valoare 25% din totalul alocării UE pe POIM.
- Pentru facilitarea implementării etapei II a proiectelor de screening, prevenție, diagnostic precoce finanțate prin POCU în domeniul sănătății, am dezvoltat, împreună cu Ministerul Sănătății, opțiunea costurilor simplificate (SCO). Astfel, au fost transmise deja Comisiei 4 propuneri de SCO – cancer cervical, cancer de sân, hepatită, cancer colorectal, acestea urmând să fie aprobate de Comisie. Am avut discuții la Bruxelles pe această temă și e nevoie de o aprobare rapidă a actului delegat pentru buna derulare a etapei II a screeningurilor, începând cu 2020.
- Securizarea finanțării neîntrerupte a celor 3 spitale regionale preidentificate în POR între actuala și următoarea perioadă de programare. Pentru fazarea financiară facilă în exercițiul 2021-2027 a celor 3 proiecte privind spitalele regionale prevăzute în POR 2014-2020 (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) am inițiat discuțiile cu Comisia Europeană – Unitatea Proiecte Majore și am primit acordul de principiu ca, în exercițiul financiar viitor, aceste investiții să fie încadrate în categoria proiectelor fazate. De altfel, așa cum știți, aplicația pentru finanțarea spitalului regional Iași a fost transmisă, aplicația pentru spitalul regional Cluj va fi transmisă până în 8 noiembrie 2019 iar cea pentru spitalul regional Craiova până în 20 noiembrie 2019.
- Pentru pregătirea unui pipeline – portofoliu de proiecte de infrastrucura regională și județeană care să poată atrage rapid bani europeni din exercițiul 2021-2027 conducerea MFE a gândit strategia utilizării fondurilor de asistență tehnică POAT pentru contractarea la nivelul MFE a unui acord cadru cu specialiști în proiectare și consultanță care să preia proiectele eligibile fără buget din actualul exercițiu și să pregătească proiecte tehnice, aplicații de finanțare, caiete de sarcini pentru construcții. De altfel, pentru 2021-2027 am transmis permanent ca, pentru anumite investiții în infrastructura publică, selecția să nu se mai facă prin apel competitiv ci prin evaluare la nivelul regiunii pe o listă predefinită de proiecte. Se câștigă timp și se economisește bugetul public.
- În ceea ce privește implementarea instrumentului Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) în cele 37 cartiere marginalizate ale orașelor din România, există 37 Strategii de Dezvoltare Locală (SDL-uri) aprobate încă din 2017, strategii care au avut întârzieri care pot avea un impact uriaș, având în vedere așteptările grupurilor vulnerabile vizate. Însă am lucrat intens la recuperarea acestora. Pentru a accelera implementarea instrumentului DLRC, am luat decizia de a crea în Minister o structură distinctă care să asigure comunicarea permanentă cu GAL-urile urbane și cele două autorități de management POR și POCU dar și coordonarea procesului de modificare a SDL-urilor (aspect semnalat de majoritatea GAL-urilor care solicită modificarea SDL din cauza perioadei de 2 ani care a trecut de la aprobarea acestor strategii coroborat cu situația actuală din teren).
- Cu referire la negocierile informale cu Comisia Europeană privind viitoarea perioadă de programare 2021-2027, am conturat propuneri de lucru privind arhitectura viitoarelor programe operaționale, în cadrul cărora noutatea centrală este descentralizarea Programului Operațional Regional. De asemenea, susțin creearea unui Program Operațional Sănătate, care să includă axe pentru finanțarea: infrastructurilor medicale naționale (spitale regionale, nu doar cele 3 predefinite dar și cofinanțări la celelalte spitale regionale care se vor construi în România), programelor naționale de screening și de instruire pentru personalul medical și cercetării / digitalizării medicale. Am propus și susțin și un program operațional multifond dedicat Dezvoltării Locale Integrate (care să ofere finanțare sub conceptul ITI dar și DLRC/CLLD).
- Am susținut ca în următoarea perioadă de programare România să utilizeze pe o scară mai largă ITI (Investiție Teritorială Integrată) și CLLD /DLRC (Community Lead Local Development). Astăzi, Delta Dunării și Valea Jiului sunt cele două teritorii care în mod cert vor beneficia de acest sistem. Dar și alte zone – zonele montane depopulate, dar cu uriaș potențial turistic, sau zonele afectate de sărăcie severă, trebuie să beneficieze de astfel de instrumente. Am organizat în mandatul meu o serie de reuniuni în teritoriile care au solicitat ITI și au început să își constituie deja potențiale structuri de guvernanță locală – Botoșani, Brașov. Realizarea strategiilor pentru aceste teritorii dar și identificarea criteriilor de selecție a teritoriilor pot fi realizate cu finanțare fie din POAT fie din POCA. Este un act de voință a viitorului Guvern să aprobe criteriile de selecție a teritoriilor și să selecteze teritoriile vizate.
- Îmbunătățirea comunicării cu beneficiarii de fonduri europene. Am cultivat o comunicare onestă cu beneficiarii, dorindu-mi ca, atât ei, cât și publicul larg, să cunoască și să înțeleagă etapele prin care trece un proiect sau un contract de finanțare și să aibă în permanență acces la informațiile de interes public. Utilizarea evenimentelor de comunicare ale Ministerului, a comunicării online (mfe.gov.ro, Facebook, Twitter) a avut rezultate și a fost sprijinită de mai multă comunicare care educă publicul, bazată pe grafică. Un alt exemplu de transparență: am inițiat centralizarea, publicarea și actualizarea periodică a listei cu toate start-up-urile înființate prin scheme de antreprenoriat POCU, urmând ca în luna decembrie 2019, cu sprijinul Băncii Mondiale, să fie organizat un prim eveniment care să aibă în centru start-up-urile înființate prin fonduri europene (POCU). Sunt, astăzi, peste 10.000! Una dintre variantele pe care le-am susținut pentru sustenabilitatea acestor afaceri lansate cu Fondul Social European este crearea, în viitoarea perioadă de programare, a unui apel dedicat acestora care să vizeze accesul la serviciile specifice oferite de acceleratoarele de afaceri.
Ramân, desigur, numeroase probleme și provocări punctuale pe care le-am gestionat și eu împreună cu echipa mea. Acestea necesită, în continuare, implicare și decizie la toate nivelurile. Am dat toată atenția Programului Operațional Competitivitate și Programului Operațional pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate iar ele vor necesită maximă implicare și coordonare și pe viitor.
Așa cum veți vedea exemple și în raport, lăsam pregătite o serie de inițiative care au nevoie de continuitate și seriozitate pentru a genera impactul dorit. Lansarea apelurilor POCU România digitală – dezvoltarea competențelor digitale, Forța de muncă profesionalizată în turism sau măsuri de sprijin și educație integrată pentru copiii cu tulburări din spectrul autism sunt posibile linii de finanțare pornite de la parteneri privați sau publici responsabili de aceste domenii.
Acestea au avut în centru beneficiarul și nevoia reală de asigurare a cadrului potrivit pentru creșterea absorbției fondurilor europene disponibile în această perioadă de programare, obiective care ar trebui să se regăsească pe agenda oricărui guvern sau ministru al fondurilor europene, independent de moment sau apartenență politică.
Îmi doresc ca inițiativele acestea, bazate pe așteptări și cerințe, venite dinspre beneficiari publici sau privați, să fie continuate de Dumneavoastră și echipa Dumneavoastră având în vedere interesul României care depășește, sau ar trebui să depășească, orice culoare politică.
Vă doresc mult succes în mandatul Dumneavoastră.
Cu stimă,
Roxana Mînzatu
Fost Ministrul al Fondurilor Europene
Atașat regăsiți Implementarea fondurilor europene_Bilanț ianuarie 2017_octombrie 2019.
