Social Media

Deputat PSD

De unde vine absorbția cu care se laudă PNL?

Am crezut mereu că absorbția fondurilor europene nu trebuie politizată. Dar găsesc că este indecent, lipsit de profesionalism, ca guvernul Orban să își asume cu atâta patos electoral absorbția din 2020. Mai ales ca mai avem, NOI, ca țară, autorități și beneficiari, mult de muncă! Romania este azi, 2 noiembrie 2020, pe locul 23 din 28 in topul absorbției fondurilor europene în statele membre UE. Este locul șase de la coada…

Publicat

pe

De unde vine absorbția cu care se laudă PNL?

Las mai jos doar câteva exemple ȘTIUTE, verificabile, de șantiere și proiecre majore demarate în 2017, 2018, 2019, pe proiecte majore, care generează și absorbția din 2020 și în viitor. Sunt proiecte multianuale pentru care guvernul Orban nu a făcut nimic altceva decât, practic, să taie facturi și să ceară rambursare de la C.E.

Reabilitarea liniei de cale ferată Frontiera Curtici-Simeria – tronsonul 2 km 614-Gurasada (100 km) și tronsonul 3 Gurasada-Simeria (40 km) (2 miliarde euro)
Data semnării contractului de finanțare: 27.11.2017
• Tronson 2, Lot 2a, km 614 – Cap Y Bârzava (L= 41,91 km)
Data începere lucrări: 27.07.2017
• Tronson 2, Lot 2b, Cap Y Bârzava – Cap Y Ilteu (L= 36,04km)
Data începere lucrări: 27.07.2017
• Tronson 2, Lot 2c, Cap Y Ilteu – Gurasada (L= 22,34 km)
Data începere lucrări: 04.12.2017
• Tronson 3, Gurasada – Simeria (L=40,88 km)
Data începere lucrări: 03.10.2017

Construcția autostrada Sibiu – Pitești: secțiunea 1 (Sibiu-Boița), 4 (Tigveni-Curtea de Argeș), 5 (Curtea de Argeș – Pitești) (1,3 miliarde euro)
Construcția a 53 km de autostradă
Contractul pentru proiectare si executie pentru Sectiunea 1 a fost semnat în 19 aprilie 2019.
Aplicația pentru finanțare pentru autostrada Sibiu – Pitești a fost transmisă C.E. în data de 25 octombrie 2019.

Variantă ocolire Bacău (200 milioane euro)
construcția a 30,8 km de drum, din care 16,269 km la profil de autostrada
Lucrările au început în data de 8 martie 2019.

Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila (550 milioane euro)
Lucrările au început în data de 21.12.2018
Finanțarea a fost aprobată de Comisia Europeană în 31 august 2019.

Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014- 2020) (780 milioane Euro)
Beneficiar: ANAR
• protejarea a 30,54 km de plajă/faleză la Marea Neagră, realizare plaje noi cu o suprafață estimată de 226,12 ha;
• perioadă de implementare: ianuarie 2019 – decembrie 2023.

Finalizarea Stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta) in Municipiul București – Etapa a II-a (300 milioane euro)
• Data finalizării proiectului: 31/10/2020

Tronson Râșnov – Cristian din Autostrada București-Brașov (42 milioane euro)
Lucrările au început în data de 20 mai 2019.

Proiecte majore infrastructură apă / canalizare
Aprobate de C.E., în derulare: Valea Jiului, Vrancea, Alba, Galați, Timiș, Turda – Câmpia Turzii, Cluj – Salaj – 1,2 miliarde euro
Ilfov și Raja Constanta – urmau să fie retransmise revizuite – 752 milioane euro
Dolj – aprobat de AM, urma să fie transmis la CE – 374 milioane euro

Alte 9 proiecte finalizate, pregătire de transmitere la C.E., blocate de lipsa unui ministru al mediului / pentru transmitere la C.E. era nevoie de un HG care nu a putut fi avizat de Ministerul mediului, în lipsa unui ministru titular/interimar – 1,3 miliarde euro

• 2 proiecte (Olt, Satu Mare) în faza avansata de aprobare la AM – 452 mil euro
• 3 proiecte majore în stadiu avansat de pregatire (Suceava, Buzau, Iasi) – 833 mil euro
• 4 proiecte non-majore în stadiu avansat de pregatire (Onesti, Mehedinți, Ghidigeni, Laborator monitorizare) – 180 mil euro

„TEAM-UP: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor (568 milioane euro)
Contractul de finanțare POCU a fost semnat în 19 martie 2019, dată la care a început și implementarea proiectului.
Proiectul este cea mai mare investiție cu fonduri europene din sistemul de asistență maternală din România și are două componente: plata salariilor asistenţilor maternali / asigurarea unui cadru familial de îngrijire pentru cei 22.000 de copii care se află în centrele de plasament din România.

Și lista poate continua.

Am crezut mereu că absorbția fondurilor europene nu trebuie politizată. Pentru că este un proces care depășește cu mult durata diverselor guvernări și a diverselor culori politice. Absorbția fondurilor europene este un PROCES în care fiecare ETAPĂ e TOTAL DEPENDENTĂ de cât de bine și rapid a fost realizată etapa anterioară. De exemplu, nu poți avea absorbție fără facturi , nu poți avea facturi fără proiecte și contracte de finanțare semnate, nu poți avea contracte de finanțare fără apeluri de proiecte, fără ghiduri, etc.

E greu să asumi merite politice pe procesul de absorbție fonduri UE care, pentru fiecare exercițiu financiar multianual, se întinde, cu totul, peste mai mult de un deceniu. O astfel de durată, în România, înseamnă multe guverne de multe culori politice. Succesul, eșecul e colectiv. Absorbția fondurilor UE nu ține de doctrină….

Este indecent, lipsit de profesionalism, ca guvernul Orban să își asume cu atâta patos electoral absorbția lui 2020 când aproape fiecare euro și fiecare cent provine din proiecte și șantiere preluate de la guvernarea PSD și niciun ban din proiecte lansate în anul guvernării liberale, care se împlinește, iată, în 4 noiembrie. Ce a adus diferit PNL față de ce a recepționat de la PSD? Foarte puțin. Mai nimic.

Nu vedem PNL să se laude cu absorbție din miliardul de euro promis companiilor afectate de Covid. Sau din digitalizarea educației, pe care a pierdut luni de zile și chiar a blocat contracte de finanțare semnate din 2019. Căci, până la urmă, acelea sunt programele care le aparțin, acolo ar fi măsura performanței PNL, în absorbția generată de programele gândite (bine, prost, nu mai comentez), lansate (devreme, târziu, deloc, nu mai zic nimic) chiar de domniile lor.

Poate doamnele și domnii de la PNL ne vor spune că e normal să dureze. Că trec ani de la prima idee a unui program de finanțare și până la data rambursării banilor de la C.E. Păi, dacă vor găsi scuza că asta e, durează, să știm că această explicație e valabilă pentru oricare alt guvern. Mi-ar confirma doar că absorbția nu ar trebui să fie temă politizată.

Absorbția, adică rambursarea de către C.E. a sumelor cerute de Guvernul unui stat membru, se întâmplă ABIA DUPĂ ce avem ghiduri elaborate, proiecte scrise, depuse, evaluate, contracte de finanțare semnate, șantiere pornite, facturi generate de beneficiari, plata acestor facturi de către guvern.

Realitatea rămâne aceasta:

În ianuarie 2017, guvernul Grindeanu a preluat România de la guvernarea tehnocrată/Cioloș cu 238 contracte de finanțare semnate/în derulare, însumând 1,3 miliarde euro (5% din alocare).

Doi ani și 10 luni mai târziu, guvernul PSD lăsa România cu 7189 de contracte de finanțare în valoare de 21,1 miliarde de euro dar și 10 miliarde de euro deja absorbiți.

În final, vorbind despre sumele intrate în 2020 de la Bruxelles, este important și corect să spunem oamenilor despre cei ”15% extra”, bani dați de Comisia Europeană. Datorită flexibilității impuse de Coronacriză, Comisia rambursează statelor membre 100% din sumele cerute, în loc de 85% cum era regula până anul acesta. Iată un plus de 15% la sumele ”absorbite”, deloc neglijabil, care nu e meritul vreunei guvernări ca să poată deveni laudă.

România, locul 23 în clasamentul absorbției în UE:
https://cohesiondata.ec.europa.eu/overview

Raportul meu de activitate ca ministru al fondurilor europene între 10 iunie 2019 și 4 noiembrie 2019:
https://www.roxanaminzatu.ro/…/implementarea-fondurilor-eur…

Continuare

Camera Deputaților

Calendar articole

noiembrie 2020
L Ma Mi J V S D
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Articole de interes