Politica de coeziune UE după anul 2020

24 oct 2017 – Politica de coeziune a Uniunii Europene după anul 2020

”Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Astăzi aş vrea să fac o scurtă declaraţie politică pe tema unui obiectiv major pentru România, pentru toate forţele politice din România şi pentru toată societatea românească: ce se întâmplă cu politica de coeziune a Uniunii Europene după anul 2020? După 2020, an în care vom gândi bugetul Uniunii Europene fără contribuţia Marii Britanii, ca urmare a Brexit-ului, ştim că bugetul Uniunii şi deci şi finanţările aferente politicii de coeziune se vor diminua foarte mult.

Cred că este extrem de important să conştientizăm încă de pe acum, la nivelul Parlamentului României, al tuturor comisiilor de specialitate, dar şi în activitatea noastră în teritoriu, în colegii, cât de important este să arătăm rezultatele bune, foarte bune, pe care… tot ceea ce a însemnat fondurile structurale, fondurile pentru dezvoltare rurală, toate fondurile care au susţinut politica de coeziune în România. Vorbim de la extinderea plajei de la Eforie, până la un segment de autostradă care leagă Cernavodă de Constanţa; vorbim poate de centura ocolitoare a Braşovului; vorbim de mulţi oameni care au apă mai curată, datorită finanţării infrastructurii de mediu; vorbim de multe companii care s-au retehnologizat cu fonduri europene; de şcoli şi grădiniţe care s-au modernizat; de copii din familii sărace care, cu ajutorul susţinerii din fonduri europene, îşi permit să meargă la şcoală, să-şi plătească transportul, să aibă un pachet, să aibă materiale educaţionale. Sunt nenumărate beneficiile fondurilor europene, dar avem tendinţa să ne uităm la jumătatea goală a paharului.

Este extrem de important pentru România să se implice foarte, foarte activ, în ţară şi la nivel european, dar la nivel european se întâmplă deja, în susţinerea cât mai puternică a politicii de coeziune, după 2020.

Suntem, în prezent, al patrulea beneficiar net, dintre toate statele membre, primind sau având o alocare de peste 30 de miliarde de euro din politică de coeziune, dintr-un total de 640 de miliarde de euro. Este o poziţie fruntaşă, confirmată şi de faptul că România are portofoliul de comisar pentru politică regională, în persoana doamnei Corina Creţu. Nu o putem lăsa însă singură pe ea, şi nici pe europarlamentarii români, în acest demers, în această luptă cu toate statele membre, de a susţine o bugetare cât mai bună şi după 2020.

În România mai sunt multe lucruri de făcut, ca şi în toată Europa Centrală şi de Est, iar principala investiţie din fonduri publice a venit de la Uniunea Europeană, prin politica de coeziune.

După 2020 avem nevoie de o finanţare foarte importantă, iar acest câştig îl vom putea avea doar dacă ne implicăm cu toţii, indiferent din ce forţă politică provenim, indiferent în ce instituţie activăm, şi o facem consecvent, până la anul, în luna mai, când Comisia va publica un prim draft al bugetului pentru perioada de după 2020.

Vă mulţumesc.

Şi vă îndemn la acţiune.

Roxana Mînzatu, deputat al PSD de Braşov.”