Milioane de români vor să participe la democrația țării lor

04 aprilie 2018

”Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se numeşte „Milioane de români vor să participe în democraţia ţării lor”.

Interesul cetăţenilor pentru viaţa publică, pentru viaţa politică este tot mai scăzut, se spune adesea. Dar iată că sunt teme publice cu care milioane de români rezonează şi care îi determină să se exprime şi să acţioneze.

Familia – instituţia de care românii sunt cel mai ataşaţi. Ştim fiecare dintre noi că este aşa, oriunde am locui, oricare ar fi activitatea noastră, orice vârstă am avea.

Românii, în general, se regăsesc şi se repliază în familie pe tot parcursul vieţii, se raportează continuu atât la familia de bază – vorbim de părinţi, copii, fraţi, surori, soţ, soţie -, dar la fel de mult se raportează la familia lor extinsă.

Oriunde ar locui sau oriunde ar activa, pentru români importanţa extraordinară acordată familiei este acel ceva care, uneori, ne caracterizează şi ne diferenţiază faţă de alte popoare.

În urmă cu trei ani, aproape trei milioane de români şi-au exprimat voinţa de a iniţia revizuirea Constituţiei ţării exact pe această temă – limpezirea principiilor naturale care stau la baza familiei, respectiv căsătoria dintre un bărbat şi o femeie.

Constituţia României permite românilor să declanşeze o procedură de revizuire a legii fundamentale. Vorbim de articolul 150, unde minimum 500.000 de români, din minimum 20 de judeţe, strângând semnături, pot să exprime voinţa de a iniţia un proiect de revizuire a Constituţiei.

Iată că iniţiativa cetăţenească vizând definirea familiei, în articolul 48 din Constituţie, prima iniţiativă de acest gen pentru republica noastră, a avut, cu privire la tema definirii familiei, o amploare deosebită. Numărul semnatarilor, care a depăşit de peste şase ori pragul impus de Constituţie, arată această amploare şi importanţa pe care românii o dau acestui subiect.

Acesta este un motiv în plus pentru ca absolut toate instituţiile statului să arate respectul cuvenit în faţa voinţei populare şi să parcurgă paşii legali cu privire la revizuirea dorită de cetăţeni, şi anume organizarea unui referendum pe tema definiţiei familiei în Constituţie.

Prin propunerea de lege constituţională românii cer ca, în mod lipsit de orice echivoc, familia să fie definită ca bazându-se pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie.

Această limpezire în textul fundamental al modului în care românii înţeleg şi văd definită familia, despre care şi Curtea Constituţională a statuat în 2016 că nu suprimă şi nu adaugă noi drepturi, este în acord şi cu prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, a tuturor convenţiilor internaţionale pe acest subiect.

Reiau. Mesajul meu, în principal, nu este despre tema care este supusă referendumului, ci despre voinţa a trei milioane de români, despre noi, în Parlamentul României, despre toate instituţiile statului, inclusiv Preşedinţia, şi cum ne raportăm atunci când trei milioane de români îşi exprimă voinţa în scris.

Odată cu declanşarea acestei iniţiative cetăţeneşti, România postdecembristă, sigur, se află în faţa unei premiere şi, pentru claritatea modului de organizare a referendumului, este foarte important să se modifice şi să se completeze articolul 6 al legii care reglementează organizarea referendumului, Legea nr. 3/2000. Legea se află pe masa Camerei decizionale, Camera Deputaţilor, o vom discuta chiar astăzi în plen, şi arată etapele care trebuie parcurse pentru a finaliza iniţiativele populare, cu un vot exprimat public, prin referendum.

Adoptarea acestei modificări la Legea referendumului este un pas esenţial pentru ca dorinţa a milioane de români de a participa democratic la viaţa publică să aibă finalitatea concretă dorită de ei – o constituţie care să reflecte valorile în care majoritatea românilor se regăseşte.

În mod tragic pentru democraţia românească, au mai fost situaţii în care voinţa exprimată de milioane de români a fost ignorată. Voinţa exprimată democratic pare să fie tot mai des minimizată, în faţa altor maniere de exprimare mult mai puţin reprezentative. Dar nu este posibil ca Parlamentul, instituţia reprezentativă a românilor, să fie cel care va închide ochii în faţa dorinţei exprimate de aceştia!

Dacă clasa politică a luat anumite decizii politice şi de guvernare critice pentru România, ca urmare a unor opinii sau proteste exprimate în stradă sau online de mii sau poate zeci de mii de români, cum poate clasa politică să reacţioneze, când timp de trei ani voinţa exprimată prin semnătură de aproape trei milioane de români este pusă în sertar, pe lista de aşteptare?!

Concretizarea demersurilor legale pentru ca referendumul cerut de trei milioane de români să aibă loc trebuie să fie prioritare şi pe agenda Parlamentului, şi pe agenda Guvernului şi evident şi pe agenda preşedintelui României.

Vă doresc sărbători liniştite! Doamne ajută!

Deputat al PSD de Braşov, Roxana Mînzatu.”